Guera de Corea


Infobox de ConflitoGuera de Corea
Guera Freda Cànbia el vałor in Wikidata

Cànbia el vałor in Wikidata
Tipoguera Cànbia el vałor in Wikidata
Data25 de zugno del 1950 Cànbia el vałor in Wikidata –  27 de lujo del 1953 Cànbia el vałor in Wikidata
LiogoStretto di Corea (it) Traduzi, Mar del Japon e Penisola coreana (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata, Penisola coreana (it) Traduzi, Mar Zało, Mar del Japon, Stretto di Corea (it) Traduzi e Confine tra la Cina e la Corea del Nord (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
StatoCorea Cànbia el vałor in Wikidata
CàuxaKim Il Sung Cànbia el vałor in Wikidata
Consevenseseconda guerra fredda (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Schieraminti
Corea del Sud
Nasion Unie Nasion Unie
  • Australia
  • Belzo
  • Cànada Cànada
  • bandiera Cołónbia
  • Etiòpia Etiòpia
  • Filipine
  • Fransa
  • Gresa Gresa
  • Łusenburgo
  • Nova Zełanda
  • bandiera Paezi Basi
  • bandiera Regno Unìo
  • Stati Unii Stati Unii
  • Sudafrica Sudàfrica
  • Taiłàndia
  • Turchia

    Suporto navałe:
    Japon


    Juti sanitari:
    bandiera Danemarca
    Ìndia
    Italia
    bandiera Zermania Ovest
    Norveza
    Svèsia
    Israel


    Altro suporto:
    Taiuan
    Pakistan
    Cuba
    bandiera El Salvador
    Spagna Spagna
  • Corea del Nord
    Cina
    Union Soviètega Union Soviètega

    Juti sanitari:
    Bulgaria Bulgaria
    Cecoslovàchia Cecoslovàchia
    Zermània Zermània Est
    Połònia Połònia
    Romania Romania
    Ungaria Ungaria

    Altro suporto:
    Ìndia
    Mongolia Mongolia
    Comandanti
    Syngman Rhee
    Chung Il-kwon
    Paik Sun-yup
    Shin Sung-mo
    Stati Unii Harry S. Truman
    Stati Unii Robert A. Lovett
    Stati Unii George Marshall
    Stati Unii Douglas MacArthur
    Stati Unii Matthew Ridgway
    Stati Unii Mark Clark
    Corea del Nord Kim Il-sung
    Corea del Nord Choi Yong-kun
    Corea del Nord Kim Chaek †
    Corea del Nord Lee Kwon-mu
    Cina Mao Zedong
    Cina Lin Biao
    Cina Peng Dehuai
    Cina Chen Geng
    Cina Deng Hua
    Union Soviètega Iosif Stalin
    Union Soviètega Georgij Malenkov
    Union Soviètega Lavrentij Berija
    Efetivi
    590.911
    Stati Unii 480.000
    Regno Unio 63.000[1]
    Cànada 26.791[2]
    17.000
    7.430[3]
    Turchia 5.455[4]
    Cołónbia 4.315
    Paexi Basi 3.972
    3.421[5]
    Nuova Zelanda 1.389
    Thailandia 1.294
    Etiòpia 1.271
    Gresa 1.263
    Belzo 900
    Sudafrica 826
    Lussemburgo 44

    Totale: 941.356–1.200.955
    Corea del Nord 750.000
    Cina 780.000
    Union Soviètega 26.000
    Totale: 1.566.000
    Pèrdite
    Corea del Sud:
    58.127 soldati morti
    175.743 ferii
    80.000 MIA o POW[6]
    Stati Unii:
    36.516 morti (incluzi 2.830 non combattenti)
    92.134 ferii
    8.176 MIA
    7.245 POW[7]
    Regno Unio:
    1.109 morti[8]
    2.674 ferii
    1.060 MIA o POW[9]
    Turchia:
    721 morti[10]
    2.111 ferii
    168 MIA
    216 POW
    Cànada
    516 morti[11]
    1.042 ferii
    Austràlia
    339 morti[12]
    1.200 ferii
    Fransa:
    300 morti[13]
    Gresa:
    194 morti, 459 ferii
    Cołónbia:
    163 morti, 448ferii, 28 POW
    Filipine:
    112 morti[3]
    Sudàfrica
    28 morti e 8 MIA[14]
    Totale: 778.053
    Corea del Nord:
    215.000 morti,
    303.000 ferii,
    120.000 MIA o POW[9]
    Cina
    (stima cineza):

    114.000 morti
    34.000 siviłi copai
    380.000 ferii
    21.400 POW[15]
    (stima statunitense):[9]
    400.000+ morti
    486.000 ferii
    21.000 POW
    Union Soviètega:
    282 morti
    Totale: 1.187.682-1.545.822
    Totałe dei siviłi coreani morti/ferii:
    2.000.000 stimai[16]

    La guera de Corea (conosesta in Corea del Nord cofà 조국해방전쟁 , Choguk haebang chŏnjaeng traduzesto in łéngua vèneta "Guera de libarasion de ła pàtria"; in Corea del Sud cofà 한국전쟁 , Hanguk jeonjaeng, "Guera coreana") ła ze sta el conflito conbatesto inte ła penìzoła coreana dal 1950 al 1953. Sta guera ła ga determinà una de łe faze pì infogae de ła Guera freda, col ris-cio de un conflito globałe e el posibiłe dòparo de bonbe nucleari.

    La guera ła zera s-ciopà inte el 1950 par via de l'invazion de ła Corea del Sud, streta liada dei Stati Unii, da parte de l'ezèrsito de ła Corea del Nord comunista. L'invazion ła ga determinà na ràpida resposta de l'Organizasion de łe Nasion Unie: su mandà del consejo de seguresa de l'ONU, i Stati Unii, unii a altri 17 Paezi, i zera intervegnesti miłitarmente inte ła penìzoła par inpedir ła concuista da parte de łe forse comuniste nordcoreane. Dopo grande dificultà de partensa, łe forse statunitensi, comandae dal zenerałe Douglas MacArthur, łe ghea respenzesto l'invazion e i ghea proseguio ła vansada finmente a invàdar granda parte de ła Corea del Nord. Da cuà, ła zera intervegnesta inte el conflito anca ła Cina comunista (sensa nisuna declarasion de guera ma inviando ła cuazi totałità de łe so forse cofà formasion de "vołontari") mentre l'Union Soviètega ła ghea invià segretamente moderni reparti de aèrei che i ghea contribuio a contrastar l'aviasion nemiga. Le trupe de l'ONU, brincae de sorpreza, łe zera stae costrenzeste a repiegar su de ła lìnea Suwon-Wonju-Samcheok sità arente sirca 80 chiłòmetri verso sud del confin inisiałe intrà łe do nasion. De sevente a sto avegnimento, ła coałision ONU ła zera tornada novamente so l'ofensiva, recuperando teren e espugnando-sù de novo ła sità de Seul, che ła ze sta concuistada par cuatro volte inte el corso de ła guera.

    La guera de consevensa ła se ga atestà datorno al 38º parałeło andove ła ga continuà co bataje de pozision e sanguinàrie morti par altri do ani finmente che no el ze rivà l'armistìsio de Panmunjeom che el ga stabiłizà ła situasion e ła ga confermà ła divizion de ła Corea.

    Durante el conflito corean ła guera freda ła zera rivada inte uno dei so momenti pì crìteghi e i se ghea evidensià anca gravi contrasti ràdeghi inte l'intierior de łe istese fasion, da na parte, co Cina e Union Soviètega łe zera entrae in contrapozision intrà de lore, łe cuałe anbedó łe vołea rivar a l'ezemonia sul mondo comunista, mentre i discordi pułìteghi inte l'intierior de ła dirizensa statunitense ła zera rivada inte el ponto pì alto co ła destitusion, da parte del presidente Harry Truman, del zenerałe MacArthur par via de łe so idee ecesivamente bełizeranti e dei so propòziti de doparare bonbe atòmeghe contro el teritòrio cinezo e corean.

    El nùmero de vìtime provocae dal conflito el ze stimà a 2 800 000 intrà morti, ferii e perdesti, metà dei cuałi i zera siviłi.

    Notasion

    1. (EN) On This Day 29 August 1950, BBC. entrada il 15 agosto 2007.
    2. (EN) Veterans Affairs Canada — The Korean War, Veterans Affairs Canada. entrada il 15 agosto 2007.
    3. 3,0 3,1 (EN) Filipino Soldiers in the Korean War (video documentary)youtube.com. entrada il 24 marzo 2008.
    4. (EN) Jack D Walker, A brief account of the Korean Warkoreanwar-educator.org. entrada il 15 agosto 2007.
    5. (EN) French Participation in the Korean War, Embassy of France. entrada il 15 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 27 settembre 2007).
    6. (EN) South Korean POWsaiipowmia.com. entrada il 15 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 7 ottobre 2007).
    7. (EN) All POW-MIA Korean War Casualtiesaiipowmia.com. entrada il 15 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 6 luglio 2007).
    8. (EN) The UK & Korea, Defence Relations, Office of the Defence Attache, British Embassy, Seoul. entrada il 15 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 29 settembre 2007).
    9. 9,0 9,1 9,2 (EN) Michael Hickey, The Korean War: An Overviewbbc.co.uk. entrada il 16 agosto 2007.
    10. (EN) The Turks in the Korean Warkorean-war.com. entrada il 15 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 28 giugno 2011).
    11. (EN) Canadians in Korea: Epilogue, Veterans Affairs Canada, 6 ottobre 1998. entrada il 27 ottobre 2007 (archivià dal URL orizenałe il 10 novembre 2005).
    12. (EN) Korean War 1950–53: Epilogue, Australian War Memorial, 16 ottobre 2007. entrada il 12 novembre 2007.
    13. (EN) Departure of the French batallion, French newsreels archives (Les Actualités Françaises), 5 novembre 2003. entrada il 16 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 29 settembre 2007).
    14. (EN) South Africa in the Korean War, korean-war.com, 20 novembre 2006 (archivià dal URL orizenałe il 1º novembre 2006).
    15. (EN) Yan Xu, Korean War: In the View of Cost-effectiveness, Consulate-General of the People's Republic of China in New York. entrada il 16 agosto 2007 (archivià dal URL orizenałe il 15 luglio 2011).
    16. (EN) US cuts Korean war deaths, BBC News.


    Altri projeti

    Linganbi foresti


    Controło de autoritàLCCN (ENsh85073117 · GND (DE4032467-9 · BNF (FRcb11952040m (data) · BNE (ESXX537222 (data) · NDL (ENJA00573716