Ojeto astronòmego

Dezanbìgua – Se te serchi altri signifegari, védarse Astro


Universo oservàbiłe iłustrasion logarìtmega. I prinsipałi ojeti cełesti oservai da l'astronomia i ga ła targheta.

Un ojeto cełeste (dal latin caelum: sieło o ceło) o ojeto astronòmego el ze un'entità fìzega naturałe, un'asociasion o na strutura ła cuała ezistensa inte l'universo oservàbiłe ła ze sta confermada da łe atuałi conosense sientìfeghe.[1]

De łe volte par l'isteso conceto se dopara anca ła dision "corpo cełeste", anca se in zenere se preferise el tèrmano "corpo" cuando se se referise a na strutura unitària tegnesta insieme da ła forsa de gravità (o da ła forsa ełetromagnètega) cofà inte el cazo de asteròidi, satèłiti naturałi, pianeti e stełe.

I ojeti cełesti i ze struture ligae gravitasionalmente che łe ze asociae a na pozision inte el spàsio, ma łe połe constar de sìngułi ojeti o corpi. Sti ojeti i va da sìngułi pianeti, cùmułi stełari, nebułoze o intiere gałàsie. Le gałàsie a so volta łe ze ordenae in na strutura zeràrchega de l'universo[2], che ła include cùmułi e superamasi de gałàsie oncor-pì organizai in grandi fiłamenti, łe struture pì estendeste atualmente conoseste.[3][4]

Na cometa[5] ła połe vegner descrivesta cofà un corpo cełeste, se se referìsimo solché inte al so nùcleo jasà e a łe pólvari, o mejo cofà "ojeto" cuando ła se consìdera inte el so insieme includindo el nùcleo, ła cioma e ła coa.

Racuanti ojeti cełesti, cofà Temi e Neith[6], i ze considerai, a ła vedesta de łe ùlteme descuerte sientìfeghe, totalmente inezistenti. In altri cazi, cofà par Pluton e Cèrere, ła ze sta stabiłia na clasifegasion difarente da cueła adotada precedentemente.

Clasifegasion dei ojeti cełesti

De sevente ghe ze na clasifegasion in schema de łe prinsipałi categorie de ojeti astronòmeghi conosesti. I ze par de pì stai reportai anca i prinsipałi corpi cełesti del Sistema sołare.

Sistema sołare Ojeti Extrasołari
Ojeti sénpleghi Ojeti conponesti Ojeti estendesti
  • Sołe
  • Pianeti
  • Pianeti nani
    • Pluton
      • Satèłiti
    • Eris
      • Disnomia
    • Cèrere
    • Makemake
    • Haumea
  • Asteròidi
    • Vulcanòidi
    • Apohele
    • Asteròidi near-Earth
      • Arjuna
      • Aten
      • Apollo
      • Amor
    • Mars-crosser
    • Fasa principale
      • Hungaria
      • Focea
      • Nysa
      • Alinda
      • Hilda
      • Pallas
      • Maria
      • Koronis
      • Eos
      • Themis
      • Griqua
      • Cybeles
      • Thule
    • Asteròidi Trojani
      • Asteròidi trojani de Marte
      • Asteròidi trojani de Zove
      • Asteròidi trojani de Netun
    • Damoclòidi
    • Sentàuri
  • Ojeti transnetuniani
    • Fasa de Kuiper
      • Cubewani
      • Plutini
      • Twotin
    • Ojeti del disco difondesto
      • Sedna
  • Comete
    • Comete Periòdeghe
    • Comete no periòdeghe
    • Comete perdeste
  • Nube de Oort
  • Meteoròidi
    • Metèore
    • Same meteòrego
  • Ezopianeti
    • Pianeti zoviani caldi
    • Pianeta ctònio
    • Zovi eséntreghi
    • Pianeti de trànsito
    • Pianeti de łe pulsar
    • Pianeti interstełari
    • Pianeti netuniani caldi / Super-Tere
    • Pianeti ipotèteghi - presumesti:
      • Pianeta de carbònio
      • Pianeta osèano
      • Pianeta trojan
  • Nane brune
    • Nana al Lìtio
    • Nana al Metan
    • Sub-nana bruna
  • stełe de vari tipi spetrałi
    • Stełe Blu
    • Stełe Bianco-Blu
    • Stełe Bianche
    • Stełe Zało-Bianche
    • Stełe Załe
    • Stełe Naransone
    • Stełe Rose
    • Stełe particułari
      • Stełe al carbònio
        • Stełe de tipo C
        • Stełe de tipo S
      • Steła Capa (concheta)
      • Steła de Wolf-Rayet
      • Steła particułare de tipo A
      • Steła metàłega de tipo A
      • Stełe al Bàrio
      • Stełe P Cygni
      • Stełe vagabonde blu
  • Stełe de difarente lumenozità
    • Stełe subnane
    • Stełe nane (Secuensa prinsipałe)
    • Stełe subziganti
    • Stełe ziganti
    • Stełe superziganti
    • Stełe iperziganti
  • Stełe de vàrie Popolazioni Stełari
    • Stełe de Popołasion III
    • Stełe de Popołasion II
      • Steła de ałon
      • Steła del disco speso
    • Stełe de Popołasion I
  • Stełe par stadio de evołusion
    • protostełe
    • Ojeti Stełari zóvani
    • Stełe nella sequenza principale
    • Ziganti rose
    • Superziganti rosse
    • Superzigante blu
    • Stełe de Wolf-Rayet
    • Nane bianche
    • Stełe de neutroni
  • Stełe variàbili
    • Variàbiłi intrinseghe
      • Variàbiłi pulsanti
        • Variàbiłi Cefeidi
        • Variàbiłi W Verginis
        • Variàbiłi Delta Scuti
        • Variàbiłi RR Lyrae
        • Variàbiłi Mira
        • Variàbiłi semiregołari
        • Variàbiłi irregołari
        • Variàbiłi Beta Cephei
        • Variàbiłi Alfa Cygni
        • Variàbiłi RV Tauri
      • Variàbiłi eruttive
        • Stełe a brełuzegamento
        • Variàbiłi T Tauri
        • Variàbiłi FU Orionis
        • Variàbiłi R Coronae Borealis
        • Variàbiłi lumenoze blu
      • Variàbiłi cataclìsmeghe
        • Variàbiłi sinbiòteghe
        • Nove nane
        • Novae
        • Supernovae
          • Supernovae de tipo Ia
          • Supernovae de tipo Ib e Ic
          • Supernovae de tipo II
        • Ipotèteghe
          • Ipernova
    • Variàbiłi estrinseghe
      • Variàbiłi rodanti
        • Stełe Alpha2 CVn
        • Variàbiłi rodanti ełisoidałi
      • Binàrie a ecrise
        • Variàbiłi Algol
        • Variàbiłi Beta Lyrae
        • Variàbiłi W Ursae Majoris
  • Stełe conpate
    • Nane bianche
      • Nana brune
    • Stełe de neutroni
      • Magnetar
      • Pulsar
    • Ipotèteghe
      • Stełe de preoni
      • Stełe strane
    • Buchi neri
      • Di massa intermedia
      • Buchi neri supermassicci
  • Gamma ray burst
  • Sistemi planetari
  • Stełe multiple
    • Stełe binàrie
      • Binàrie òteghe
      • Binàrie vizuałi
      • Binàrie astromètreghe
      • Binàrie spetroscòpeghe
      • Binàrie a ecrise
      • Binàrie arenti
        • Binàrie in distansiamento
        • Binàrie in semi distansiamento
        • Binàrie a contato
        • Binàrie no resolveste
      • Binàrie a raji x
      • X-ray burster
    • Stełe triple
  • Grupi Stełari
    • Cùmułi Stełari
      • Asociasion Stełare
      • Cùmułi verzesti
      • Cùmułi globułari
    • Costełasion
    • Asterismi
  • Conponenti de łe Gałàsie
    • Bulge
      • Bare galattiche
    • Anełi gałàteghi
    • Brasi de spirałe
    • Dischi gałàteghi
    • Aloni gałàteghi
    • Corone galàteghe
  • Gałàsie
    • Gałàsie de difarente morfołozia gałàtega
      • Gałàsie spirałi
      • Gałàsie spirałi barrate
      • Gałàsie lenticułari
      • Gałàsie ełìteghe
      • Gałàsie a aneło
      • Gałàsie iregołari
    • Gałàsie de vàrie dimension
      • Gałàsie ełìteghe ziganti
      • Gałàsie nane
      • Gałàsie nane conpate
    • Gałàsie ative
      • Quasar
        • Blazar
      • Radiogałàsie
      • Gałàsie de Seyfert
      • Gałàsie starburst
    • Gałàsie oscure
  • Grupi e cùmułi de gałàsie
  • Cùmuło de gałàsie
  • Supercùmuło de gałàsie
  • Fiłamento / Vodi
  • Matèria sircumstełare
    • Disco sircumstełare
    • Mezzo interplanetàrio
    • Disco protoplanetàrio
  • Mezo interstełare
  • Nebułoze
    • Nebułoze planetàrie
    • Resti de supernova
      • Plerioni
    • Nebułoze sbrełuzeganti
      • Nebułoze a emision
      • Nebułoze a riflesion
      • Rejon H II
    • Nebułoze oscure
      • Nubi mołecołari
      • Glòbułi de Bok
    • Rejon H I
  • Mezo intergałàtego
  • Radiasion còsmega de fondo
  • Matèria oscura
    • MACHO
    • WIMP

Voze corełae

Notasion

  1. Task Group on Astronomical Designations from IAU Commission 5, Naming Astronomical Objects, International Astronomical Union (IAU), aprile 2008. entrada il 4 luglio 2010 (archivià dal URL orizenałe il 2 agosto 2010).
  2. Jayant V. Narlikar, Elements of Cosmology, Universities Press, 1996, ISBN 81-7371-043-0.
  3. Lee Smolin, The life of the cosmos, Oxford University Press US, 1998, pp. 35, ISBN 0-19-512664-5.
  4. Buta, Ronald James; Corwin, Harold G.; Odewahn, Stephen C., The de Vaucouleurs atlas of galaxies, Cambridge University Press, 2007, pp. 301, ISBN 0-521-82048-0.
  5. (EN) Donald K. Yeomans, CometWorld Book Online Reference Center, World Book, Inc., 2005. entrada il 23 marzo 2009 (archivià dal URL orizenałe il 28 marzo 2009).
  6. (EN) Paul Schlyter, Neith, the Moon of Venus, 1672-1892Hypothetical Planets, Views of the Solar System. entrada l'11 aprile 2010.


Altri projeti

Linganbi foresti


Controło de autoritàGND (DE4159892-1 · NDL (ENJA01026285